Consumatorii români vor plăti ajutoarele de stat care vor fi date pentru reactoarele 3 și 4 (ONG)

Consumatorii români de energie vor fi cei care vor suporta din buzunarele proprii ajutoarele de stat pe care le promite Guvernul pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a declarat, marți, Lavinia Andrei, președintele organizației nonguvernamentale de mediu Terra Mileniul III, într-o conferință de presă. 

"Din informațiile noastre, compania chineză care va construi reactoarele a cerut garanții de stat pentru o rată internă de rentabilitate de 15%. Proiectul reactoarelor 3 și 4 a fost evaluat la 6,5 miliarde de euro în condițiile unei rate interne de rentabilitate de 11,3%, deci prețul final va fi mult mai mare", a spus Lavinia Andrei.

Declarația ei vine în contextul în care, săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat raportul ministrului Energiei, Victor Vlad Grigorescu, cu privire la proiectul unităților 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că este o investiție prioritară pentru România.

Totodată, Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica, a declarat, joi, 26 mai, că Guvernul român a aprobat și a trimis o scrisoare companiei chineze prin care îi confirmă acesteia că proiectul poate fi realizat doar cu ajutorul statului român, prin urmare va primi ajutoare de stat precum contractele pentru diferență, care sunt practic un mecanism prin care statul asigură preluarea energiei la un preț care să acopere investiția și costurile de producție.

"Toate aceste ajutoare de stat vor fi decontate de către consumatorii din România, de către cetățeni, din buzunarul nostru. Noi cu pierderile și investitorul cu profitul", a mai spus președintele Terra Mileniul III.

Ea a acuzat și lipsa de informații publice din acest sector, precizând că nu a găsit nicăieri scrisoarea la care a făcut referire șeful Nuclearelectrica și nici motivarea pentru care a fost aprobat acest document în Guvern.

"Strategia energetică a României este încă în construcție, dar noi, alături de alte organizații de mediu, nu am fost acreditați să participăm la consultări. Vom trimite punctul nostru de vedere ministerului în cadrul sesiunii de consultare publică ce are loc acum, după publicarea primelor rapoarte", a mai spus Lavinia Andrei.

Luni, Forumul Atomic Român ROMATOM a transmis un comunicat de presă potrivit căruia proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă va duce la crearea a aproximativ 16.000 de locuri de muncă în industria națională, însă președintele Terra Mileniul III susține că nu există niciun studiu care să ducă la această concluzie.

La rândul său, Patricia Lorents, expert în cadrul ONG-ului austriac Friends of the Earth, prezentă la conferința de la București, a arătat că trendul în industria nucleară după anii 2000 este de dezafectare a reactoarelor, nu de construcție a unora noi.

"După boom-ul din anii 1970-1990, acum numărul reactoarelor care se închid este mai mare decât al celor care se construiesc, deci este clar că declinul sectorului este de neoprit. Spre exemplu, anul trecut, din cele 10 reactoare care erau în construcție la nivel mondial, opt erau în China", a precizat Lorents.

Totodată, ea a amintit că, în 2014, Comisia Europeană a aprobat pentru domeniul nuclear din Marea Britanie ajutoare de stat sub forma unor contracte de diferență care asigură energiei nucleare, timp de 35 de ani, un preț garantat de stat de 96 de euro pe MWh, în condițiile în care, în piață, prețul electricității este de 30 de euro pe MWh și este estimat să scadă la 20 de euro până în 2020.

"Același lucru se dorește și în România. Aceste cifre arată cât de scumpă este energia nucleară și faptul că nu este o tehnologie care să fie viabilă din punctul de vedere al pieței", a susținut Patricia Lorents.

De asemenea, întrebată care ar fi, în opinia sa, cele mai bune tehnologii pentru producția de energie ieftină și nepoluantă, Lavinia Andrei a indicat proiectele mici de producție a energiei, pe care consumatorii casnici le pot monta la ei acasă.

"Din păcate, România a transpus foarte proiect directiva privind utilizarea energiei regenerabile. S-a dorit să beneficieze de schema de sprijin doar companiile mari, iar micii producători au fost scoși din joc. Nu pot instala o tehnologie de producție a energiei regenerabile acasă, pentru că nu pot face față multitudinii de acte, în timp ce în alte țări te racordează imediat. Astfel că și noi, consumatorii casnici, am putea deveni din consumatori, producători și am putea beneficia de schema de sprijin", a continuat Lavinia Andrei.

Guvernul a aprobat la începutul acestui an o scrisoare-suport prin care certifică faptul că proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este unul strategic prioritar pentru România și care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, a declarat, joi, 26 mai, Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica, în cadrul unei conferințe pe tema programului nuclear al României.

"Avem o procedură de negociere în plină desfășurare cu partenerul chinez. Pot să vă jur că sunt în plină desfășurare. Jumătate din timpul nostru fizic este alocat acestui proiect. Suntem implicați într-o comisie de negociere, iar în această comisie de negociere sunt și reprezentanți ai statului. Negociem zi de zi și avansăm în acest proiect, în care suntem într-o ultimă etapă", a precizat Lulache.

Ea a arătat că scrisoarea conține inclusiv schemele de sprijin care pot fi acordate acestui proiect.

"Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism și care în principiu spune următoarele: România este conștientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea și sprijinul statului român, statul român consideră acest proiect un proiect strategic prioritar și descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze și să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferență, o serie de facilități fiscale eventual, garanții de stat pentru finanțarea proiectului", a precizat oficialul Nuclearelectrica.

Lulache a mai spus că o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat și vor trebui aprobate de către Comisia Europeană.

"Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate în anumite condiții. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferență, suntem conștienți că va trebui să trecem printr-un proces de negociere și analiză cu Comisia Europeană și că trebuie ca acest mecanism să facă față mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Și atunci, acordarea acestora este condiționată de parcurgerea cu succes a acestor etape", a adăugat Lulache.

Lulache a mai spus că Energonuclear, compania de proiect care a gestionat până acum proiectul reactoarelor 3 și 4, va fuziona cu noua companie de proiect.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanții Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation au semnat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea unităților 3 și 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

Din România AU DISPĂRUT două reactoare nucleare! «Părintele» centralei de la Cernavodă face DEZVĂLUIRI INCENDIARE

De mai mulţi ani, România se chinuie, fără succes, să realizeze unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. “Piesele reactoarelor pentru acele unităţi, produse în România, erau în stadiu avansat de fabricaţie încă din anul 1990, inclusiv 602 tone de combustibil nuclear. Din păcate, toate acestea au dispărut fără urmă în anii ’90”, ne-a dezvăluit inginerul Cornel Mihulecea, omul care s-a ocupat de proiectul energiei nucleare româneşti.

La începutul acestui an, guvernul anunţa că unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă vor fi realizate cu o investiţie de 6 miliarde de euro, venită din China. În cursul acestei luni ar fi urmat să se înfiinţeze o societate româno-chineză care să materializeze proiectul. Cu toate acestea, se bate pasul pe loc.
De ce? “Chinezii voiau să vină cu banii, iar noi urma să venim cu tehnologia, pentru că ei ştiau, pe bună dreptate, că noi avem capacitatea tehnologică de a construi centrale nucleare. Lucru care nu se mai poate face, pentru că unităţile economice autohtone care se ocupau de aşa ceva au fost desfiinţate pe motiv că sunt fiare vechi”, ne-a explicat inginerul Cornel Mihulecea, fost preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară.
Planul iniţial prevedea construcţia a cinci unităţi cu reactoare canadiene de tip CANDU, care folosesc drept moderator în reacţia nucleară apa grea.
Pentru acestea, România a cumpărat licenţa, a asimilat tehnologia şi a început să construiască centrala şi reactoarele, să producă combustibilul nuclear şi apa grea. În 1996 a fost pornită unitatea 1, iar în 2007, unitatea 2.

Vom cumpăra unele noi din Canada

Greu de înţeles de ce aşa târziu, în condiţiile în care la Bucureşti, la IMGB, erau deja realizate componentele de bază pentru unităţile 1, 2, 3 şi 4 (din care unităţile 1 şi 2 au fost montate şi funcţionează, -n.r.) iar la Piteşti exista deja o rezervă de 602 tone de combustibil nuclear.
“În ianuarie 1990, premierul Petre Roman m-a sunat şi mi-a cerut să mă pensionez. Am întrebat cui să predau tot ce am de predat - gândiţi-vă că este vorba despre tehnologie nucleară şi combustibili nucleari! -, iar el mi-a răspuns că nu trebuie să-mi fac griji, să plec şi gata! După câţiva ani de la plecarea mea, primele două reactoare au fost puse în funcţiune, dar celelalte două, pentru unităţile 3 şi 4, au dispărut, la fel cum au dispărut fără urmă şi cele 602 tone de combustibil nuclear, omologat şi fabricat legal în România. Cu acest combustibil ar fi putut funcţiona timp de 5 ani un reactor care furnizează 9% din energia ţării. Acum, va trebui să cumpărăm reactoare de la canadieni. Mi-e ruşine pentru ceea ce se întâmplă”, ne-a spus Cornel Mihulecea.